Criza reală nu e în Europa. E în America. Și nu e doar economică, ci constituțională.

Într-o epocă în care echilibrul global pare mai fragil ca niciodată, un spectacol curios a avut loc la Conferința de Securitate de la München. Vicepreședintele Statelor Unite a venit nu pentru a reasigura aliații europeni, nu pentru a reafirma leadershipul american, ci pentru a le preda o lecție despre falimentul moral al Vestului. Un discurs care, în mod ironic, dezvăluie nu o problemă europeană, ci o criză mult mai profundă—o criză americană.

Europa, cu toate dificultățile sale economice, politice și militare, nu este epicentrul marasmului global. SUA, însă, se află într-o situație mult mai gravă: nu doar o criză de leadership, ci o criză constituțională. În timp ce administrația americană se luptă cu propria realitate politică, încearcă să proiecteze nesiguranța sa asupra Europei. Dar să analizăm lucrurile în profunzime.

1. Europa și mitul „falimentului moral”

Ideea că Europa este într-un colaps moral nu este nouă. De fiecare dată când SUA trece printr-o perioadă de declin intern, unii lideri americani încearcă să găsească o țintă externă pe care să dea vina.

📌 „Europa e slabă, coruptă, divizată” – un discurs vechi

• În anii ‘50, europenii erau acuzați că sunt incapabili să se apere singuri.
• În anii ‘70, se spunea că statele europene sunt prea dependente de petrolul arab.
• În anii ‘90, se credea că Uniunea Europeană nu va supraviețui.

Fiecare dintre aceste predicții s-a dovedit eronată. Europa a continuat să existe, să crească, să își întărească instituțiile.

📌 Falsa superioritate morală americană
În timp ce vicepreședintele SUA predică moralitatea în Europa, este imposibil să nu ne întrebăm: din ce poziție?

• Europa are încă instituții funcționale. SUA, în schimb, și-a văzut instituțiile democratice atacate chiar de proprii lideri.
• Europa nu și-a ales lideri care contestă rezultatele alegerilor. SUA a avut un președinte care a refuzat să accepte înfrângerea.
• Europa nu are o mișcare masivă care neagă realitatea electorală. SUA are.

2. Criza reală este în SUA: O Constituție sub asediu

Dacă există un adevărat faliment moral în Vest, acesta nu se află în Bruxelles, Paris sau Berlin. Se află la Washington.

📌 Congresul SUA: Blocaj și paralizie
De ani de zile, Congresul american a devenit un câmp de luptă politică, incapabil să adopte reforme semnificative. În loc să guverneze, politica americană este dominată de scandaluri, anchete și blocaje legislative.

📌 Atacurile asupra sistemului electoral
Într-o democrație funcțională, rezultatul alegerilor este acceptat de toți. În SUA, însă, însăși ideea de alegeri libere a fost contestată. Evenimentele de pe 6 ianuarie 2021 nu au fost doar un episod izolat de violență. Au fost un simptom al unei crize existențiale.

📌 Curtea Supremă și deriva constituțională
Când Curtea Supremă este văzută nu ca o instituție imparțială, ci ca un instrument al unei ideologii politice, democrația este în pericol. În ultimii ani, deciziile Curții Supreme au creat rupturi profunde în societatea americană, de la anularea protecției avortului la intervențiile în politica electorală.

3. America și pierderea încrederii globale

Dacă SUA ar fi un bastion stabil al democrației, poate că discursurile despre „moralitatea Vestului” ar fi credibile. Dar realitatea este că Statele Unite nu mai inspiră încrederea de altădată.

📌 Aliatul care își abandonează partenerii

• Retragerea bruscă din Afganistan a fost un haos care a lăsat aliații în confuzie.
• În timpul administrației Trump, SUA și-a atacat propriii parteneri NATO, punând sub semnul întrebării articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.
• Sprijinul pentru Ucraina este acum o temă partizană în SUA. Ceea ce părea un angajament ferm al Occidentului este subminat de conflictele interne din Congresul american.

📌 Dolarul și deficitul bugetar: Un colos pe picioare de lut?
Economia americană rămâne puternică, dar deficitul federal și datoria publică sunt la niveluri alarmante. În trecut, SUA putea predica lecții despre economie lumii întregi. Acum? Nu poate nici măcar să-și gestioneze propriul buget fără amenințarea unui shutdown guvernamental.

📌 Imaginea SUA în lume
În anii ‘90, America era privită ca un model. Astăzi, studiile arată că încrederea globală în SUA a scăzut dramatic, în special după episoadele de instabilitate internă.

4. Soluția nu este predica morală, ci auto-reflecția

În loc să dea lecții Europei despre „falimentul moral”, SUA ar trebui să își analizeze propriile fracturi interne.

🎯 Reconstruirea instituțiilor
Dacă SUA vrea să rămână un lider global, trebuie să își rezolve criza constituțională. Un Congres care nu poate funcționa, o Curte Supremă percepută ca fiind părtinitoare și un sistem electoral contestat—acestea sunt problemele reale.

🎯 Refacerea credibilității internaționale
Niciun stat nu va respecta o Americă instabilă. Dacă SUA vrea să își păstreze influența globală, trebuie să demonstreze predictibilitate și stabilitate, nu haos politic.

🎯 Democrația trebuie apărată acasă, nu doar predicată în străinătate
Este ușor să arăți cu degetul spre Europa. Dar adevărul este simplu: democrația americană nu este mai solidă decât cea europeană. Ba din contră, în unele aspecte, este mai fragilă.

Cine este cu adevărat în criză?

Când un lider american se ridică la München și vorbește despre „falimentul moral al Vestului”, nu vorbește despre Europa. Fără să-și dea seama, vorbește despre SUA.

🔹 Europa are probleme, dar SUA are o criză constituțională.

🔹 Europa trece prin turbulențe, dar SUA își contestă propria democrație.

🔹 America obișnuia să fie un model. Acum, este un avertisment.

Dacă SUA vrea să-și recapete măreția, poate ar trebui să lase predicile și să înceapă cu o privire sinceră în oglindă.