Efectul de retea – Clustering – Regula celor 150

Efectul de rețea – Clustering – Regula celor 150

O reţea este o hartă a relaţiilor dintre indivizi ce indică modurile în care ei sunt conectaţi prin diverse grade de conectare. Teoria reţelelor este o tehnică care se concentrează asupra felului de a rezolva problemele, de a conduce organizaţiile şi de a atinge obiectivele propuse.

Rețelele se referă şi la o categorie de aplicații online ce ajută la conectarea prietenilor, partenerilor de afaceri şi grupurilor de interese. Relaţiile descrise în teoria reţelelor sociale sunt  în termeni de Noduri şi Legături (linkuri). Nodurile sunt actorii individuali din reţea, iar legăturile sunt relaţiile dintre aceşti actori. Reţeaua este deci o hartă a legăturilor relevante dintre nodurile ce fac obiectul unui studiu. O reţea poate fi utilizată şi pentru a creste valoarea de care dispun actorii individuali.

Forma reţelelor este un factor-cheie al utilităţii reţelei pentru partenerii incluşi. Reţelele dense sunt mai utile pentru membri decât reţelele cu multe spaţii libere şi cu numeroase conexiuni slabe cu indivizi din afara reţelei principale.

De exemplu, o reţea de prieteni apropiaţi, ce împărtăşesc aceleaşi credinţe, preocupări şi valori nu îşi îmbogăţeşte membrii în măsura în care o fac grupurile de indivizi care au conexiuni și în alte lumi sociale şi acces la o varietate mai largă de informaţii. Este mai bine pentru succesul individual și de grup să existe conexiuni cu o varietate de rețele decât doar conexiuni într-o singură reţea.

Puterea teoriei reţelelor constă în abordarea sa diferită faţă de cea a studiilor tradiţionale empirice. Acestea îşi asumau faptul că doar atributele actorilor individuali contează. Teoria reţelelor a adus un punct de vedere alternativ fundamentat stiintific: atributele indivizilor sunt importante, dar sunt mai puţin importante decât legăturile lor cu alţi actori din cadrul reţelei, sau legaturile lor cu noduri cheie, sau legaturile cu alte sub-retele.

Puterea unui individ în interiorul unei rețele de Network Marketing provine astfel din gradul în care acel individ se situează în centrul relaţiilor din rețea, şi nu din denumirea funcţiei pe care o ocupă așa cum este in firme. Reţelele joacă un rol important în cariera persoanelor, în succesul afacerilor şi în performanţa proiectelor.

În cadrul rețelelor din lumea reală, este puțin probabil ca nodurile să fie dispersate uniform. Ele tind să formeze clustere sau grupări locale, care sunt mai strâns tricotate decât rețeaua în general. Când două grupuri sunt conectate printr-o legătură solitară, dar sunt altfel neconectate și izolate unele de altele, acea legătură se numește punte.

Clustering-ul poate fi văzut cu ușurință în rețelele de utilități personale online, cum ar fi grupurile Facebook, în care oamenii formează subgrupări care sunt mai active decât rețeaua mare. Puteți vedea exemple, dacă luați în considerare utilizarea privată a acestor servicii. Un fenomen similar de grupare, de asemenea, poate fi văzut public pe Twitter și YouTube printre membrii populari ai acestor rețele. Clusteringul este extrem de util în Network Marketing și trebuie înțeles corect pentru  a deveni un factor de creștere.

Rețelele cu grade mai mari de grupare, măsurate printr-un coeficient de grupare, pot avea efectele de rețea foarte puternice, așa cum sunt descrise de Legea lui Reed, care postulează creșteri exponențiale ale valorii pe măsură ce o rețea crește. O rețea cu un coeficient de grupare ridicat va crește exponențial în valoare în timp ce crește, în timp ce o rețea cu clustering scăzut va crește în valoare într-un ritm mai lent. Există tactici pentru creșterea coeficientului de grupare în rețea, deși nu toate rețelele sunt la fel de susceptibile de a forma clustere.

Regula celor 150 spune că dimensiunea unei reţele sau sub-retele (sau cluster) eficiente este limitată la circa 150 de membri. Regula provine din studii interculturale de sociologie şi antropologie cu privire la dimensiunea unui sat. Aceasta limita are explicaţii psihologice ce derivă din media statistică a limitelor umane de recunoaştere a altor membri şi de urmărire emoţională a faptelor de viață privitoare la toţi membrii unui grup. Organizațiile ce depășesc această mărime desprind grupuri (sub-retele) cu densitate mare, mai mici de 150 de persoane.

Reţelele sociale online au devenit populare începând cu 2003. În comunitățile online, un set iniţial de fondatori trimit mesaje prin care invită membri ai reţelelor lor personale de contacte să se alăture reţelei. Noii membri repetă acelaşi proces şi contribuie la creşterea numărului de membri şi la asigurarea unor legături globale. Exact ca in Network Marketing.

Analiza reţelelor îşi propune să măsoare relaţiile şi fluxurile de informaţii dintre parteneri, grupuri, organizaţii şi alte entităţi ce procesează informaţii şi cunoştinţe.  Nodurile reţelei sunt personae sau grupuri şi legăturile sunt reprezentate de relaţiile sau fluxurile de informaţii ce se stabilesc sau circulă între aceştia.

Analiza reţelelor oferă o analiză matematică şi vizuală (grafică) a relaţiilor interumane și organizaționale.  O cale pentru a înţelege reţelele este de a evalua locaţia fiecărui actor în cadrul reţelei. Măsurarea locaţiei presupune găsirea gradului de centralitate a unui nod adică importanţa şi proeminenţa sa. Aceasta poate diferi mult de poziţionarea sa în ierarhia organizaţiei. Două noduri sunt conectate dacă discută regulat între ele sau interacţionează într-un anumit fel.

Există trei metode uzuale de măsurare a centralităţii unui nod într-o reţea: gradul, conectivitatea şi apropierea.

Gradul  Gradul unui nod este dat de numărul de conexiuni (legături) directe pe care le are cu alte noduri din reţea. Cu cât un nod are mai multe conexiuni directe, cu atât el este un nod mai activ, mai important, ce crește valoarea rețelei. Cele mai importante sunt conexiunile spre actorii care altfel ar rămâne izolaţi în reţea. În general, majoritatea nodurilor sunt conectate cu cei din imediata lor vecinătate, cu grupul lor de influență.

Conectivitatea (punţile)  Conectivitatea unui nod este dată de numărul de conexiuni (legături) directe pe care le are cu alte grupuri (sub-rețele). Cei care joacă un rol de conector între două, sau mai multe grupuri (sub-rețele) importante din interiorul unei reţele au un rol puternic în interiorul reţelei, dar, în anumite situații,  constituie şi puncte de vulnerabilitate ale reţelei ce pot împiedica sau bloca circulaţia fluxurilor de informaţie.

Apropierea  Nodurile care descoperă cele mai scurte căi spre ceilalţi şi sunt mai apropiate astfel de orice alt nod din reţea au o poziţie privilegiată pentru că pot monitoriza fluxurile de informaţii şi au o vedere de ansamblu asupra a ceea ce se întâmplă cu adevărat în interiorul reţelei.

Metodele formale matematice de reprezentare a datelor analizate (matrici, grafice, sociograme) permit prelucrarea lor computerizată. În general, între membrii unei reţele nu există toate legăturile posibile, fenomenul fiind cunoscut drept găuri (goluri) structurale. Partenerii mai bine conectaţi sunt mai informaţi, mai influenţi, dar şi mai supuşi la influenţe din partea celorlalţi.

În interiorul unei reţele există grupuri şi sub-grupuri distincte ce comunică mai intens între ele decât cu restul reţelei. Diadele, triadele şi grupurile mici sunt sub-grupurile cele mai studiate. Partenerii care pot asigura punţi de legătură între grupurile distincte din interiorul reţelei sunt mai importanţi pentru comunicarea în reţea decât cei cu multiple legături, dar doar în interiorul unui singur grup.

Există o serie de indicatori esenţiali pentru analiza reţelelor:

  1. dimensiunea reţelei (în organizaţiile mari apar subgrupuri care asigură  comunicarea directă între fiecare dintre membrii lor);
  2. densitatea reţelei;
  3. gradul de conectivitate;
  4. accesibilitatea la fiecare dintre actori;
  5. distanţa dintre actori (timpul necesar pentru transmiterea informaţiei);
  6. ponderea legăturilor reciproce faţă de cele tranzitive.

Teoria sistemelor complexe, așa cum sunt și sistemele de e-Network Marketing trebuie să fie cuplată cu teoria rețelelor pentru a obține o înțelegere mai cuprinzătoare a paradigmelor subiacente care guvernează rezultatele și morfologia sistemelor emergente. Această înțelegere nu numai că ne va ajuta să înțelegem complexitatea și proprietățile sale emergente, dar ne va informa și cu privire la impactul acestor cunoștințe asupra modului în care efectele de rețea pot fi modelate pentru a avea un impact cât mai mare asupra rezultatelor dorite.

Despre toate acestea și multe altele vom discuta în postările care vor urma pe această temă.

NETWORK MARKETING  ilustrează procesul fabricării bunăstării care este în același timp un proces de desăvârșire lăuntrică, un pelerinaj în propriul tău EU care este absolut necesar din când în când.

 Căutăm oameni care visează măreț și poartă în ei dorința de a se ridica deasupra obișnuitului, a ordinarului, a normalului. Dacă ești un astfel de om, dă-ne de știre. S-ar putea să avem ecosistemul potrivit pentru visurile tale!…

Dacă aveți vreo sugestie,  sau doar vreți să vorbim, aștept comentarii sau mesaje. Chiar m-aș bucura să știu că cineva a urmărit postarea și a înțeles mesajul … sau, și mai bine, că am putut fi de folos.

Mergeți și pe  https://www.oportunitati-afaceri.ro/

Efectul de Retea – Densitatea de retea si calculul ei

Efectul de Rețea – Densitatea de rețea și calculul ei

Densitatea Rețelei măsoară sănătatea și eficacitatea rețelei. Densitatea rețelei are ramificații importante care ajută la înțelegerea modului în care funcționează o afacere care are la bază o rețea, dar și pentru a studia cum putem face lumea un loc mai bun.

În analiza rețelelor sociale, termenul de densitate a rețelei se referă la a măsura importanța conexiunilor în cadrul rețelei. Prin examinarea prevalenței conexiunilor, se poate obține o perspectivă asupra interacțiunii dintre actorii dintr-o rețea. Densitatea rețelei este un atribut important și o proprietate utilizată pentru a descrie valoarea unei rețele. De obicei, o relație diadică, adică dintre două noduri, este codificată numeric ca variabilă binară cu 1 și 0 reprezentând prezența și, respectiv, absența unei legături.

Pentru a înțelege mai bine ce este Densitatea Rețelei, această postare vă va arăta cum să calculați cu ușurință densitatea rețelei. Scopul este de a lua doar câteva minute pentru a înțelege acest calcul ușor, ca o modalitate de a vă oferi un simț mai intuitiv pentru ceea ce este densitatea rețelei. Cu asta, veți fi mai bine poziționat pentru a aplica acest concept important în munca ta din Network Marketing.

Ce este Densitatea Rețelei? În primul rând câteva definiții rapide și simplificate. Într-o rețea, lucrurile care sunt conectate sunt de obicei numite “noduri”. Un nod poate fi un partener, o persoană, un computer sau chiar un text cu hyperlink. Legăturile dintre noduri sunt numite “conexiuni”. “Densitatea Rețelei” descrie acele conexiuni potențiale dintr-o rețea care sunt conexiuni reale. O “conexiune potențială” este o conexiune care ar putea exista între două “noduri” – indiferent dacă o face sau nu. Această persoană ar putea să o cunoască pe cealaltă persoană. Acest computer s-ar putea conecta la celălalt computer. Dacă se conectează sau nu, este irelevant atunci când vorbim despre o conexiune potențială. În schimb, o “conexiune reală” este una care există de fapt. Această persoană nu o cunoaște pe cealaltă persoană. Acest computer chiar este conectat la celălalt computer.

Câteva exemple ar putea ajuta. La o reuniune de familie, conexiunile reale între oameni sunt destul de numeroase – acestea poate fi chiar sută la sută din toate relațiile potențiale din cameră. În schimb, conexiunile reale între persoanele dintr-un autobuz public – numărul de persoane care chiar se cunosc de fapt –este probabil destul de scăzut în raport cu toate relațiile potențiale de acolo. O reuniune de familie are o densitate mare de rețea, dar într-un autobuz public densitatea de rețea este foarte mică.

Calcularea densității rețelei:

Iată cum se calculează densitatea rețelei. În diagrama de mai jos, “CP” este “Conexiune potențială” și “n” este numărul de noduri din rețea. Nu lăsa numerele să te dezarmeze; calculele sunt de fapt destul de simple:

Numărul de conexiuni potențiale, CP se calculează folosind formula:

adică combinări de n luate câte două.

Densitatea de rețea este raportul dintre Conexiunile Reale (CR) și Conexiunile Potențiale (CP), adică:

De remarcat ca DR este un număr cuprins intre 0 si 1, iar densitatea maxima este 1 (care se obține când orice doua noduri sunt conectate).

Iată câteva exemple:

  1. Pentru rețeaua

Noduri n=2, CP= (2×1)/2 =1, CR=1, deci DR=1.

  1. Pentru rețeaua

Noduri n=4, CP= (4×3)/2 = 6, CR=3, DR=3/6 =0,5.

  1. Daca aveți o rețea formata din 100 de parteneri iar conexiunile reale dintre ei sunt 100,

.

Noduri n=100, CP= (100×99)/2=50×99=5490, CR=100,  DR=100/5490= 0,018,  adică o rețea cu densitate foarte slaba.  Iată de ce o rețea construita punând partenerii  unii sub alții este o rețea foarte slaba.

Observații:

  1. In calculul Densității de rețea, exista doar doua variabile: numărul de noduri si numărul de Conexiuni Reale. Doar acestea pot fi influențate. Așadar, pentru a creste valoarea rețelei, trebuie sa creștem fie numărul de parteneri, fie numărul de conexiuni reale, fie ambele. Prin construirea de relații intre parteneri, de relații cu linia de îndrumare, de relații cu corporația, de relații cu sistemul creștem numărul de conexiuni reale.
  2. Densitatea de rețea este un indice atât pentru valoarea rețelei, cat si pentru sănătatea ei.
  3. Cu cât densitatea unei rețele este mai mare, cu atât efectele de rețea sunt mai puternice.
  4. Densitatea ne poate ajuta să înțelegem cât de conectată este rețeaua, comparat cu modul maximal în care ar putea fi conectat.
  5. Cu ajutorul densității putem compara două rețele cu același număr de noduri și același tip de relații, densitatea ne poate spune în ce măsură rețelele sunt diferite și de ce.

De exemplu, să ne imaginăm că există două organizații, fiecare cu 10 persoane în ele. O organizație are densitate mare, iar cealaltă are densitate scăzută în ceea ce privește interacțiunile dintre membri. Care ar putea fi unele dintre diferențele sociale care stau la baza diferențelor dintre cele două organizații? În timp ce am avea nevoie de mai multe informații, am putea postula că o problemă ar putea fi că informațiile nu se transmit foarte eficient în întreaga organizație de densitate scăzută, deoarece trebuie să meargă de la membru la membru, mai degrabă decât difuzarea rapida de la un membru la toate celelalte. Sau poate sunt goluri de conexiune.

O altă problemă ar putea fi cazul în care ați vrea sa vedeți efectele asupra rețelei daca unul, doi sau mai mulți membri sunt scoși din rețea. Rețeaua poate suferi major din defalcare, deoarece acești parteneri nu mai sunt acolo pentru a coordona diferiți parteneri care nu sunt conectați foarte bine intre ei (este o chestiune de găuri structurale), sau nu ar suferi. Densitatea sub-rețelelor din cadrul rețelei este utilizată și pentru a examina posibilitatea și oportunitatea formării de facțiunii dintr-o organizație mai largă.

Cu cât densitatea unei rețele este mai mare, cu atât efectele sale de rețea sunt mai puternice. Inter conectivitatea legăturilor servesc și la consolidarea și multiplicarea conexiunilor dintre alte noduri. De exemplu, dacă sunteți prieteni cu cineva, ai cărui prieteni sunt prieteni cu toți ceilalți prieteni, densitatea este probabil să fie mai puternică decât dacă ar fi în izolare.

Densitatea este distribuită de obicei inegal în cadrul unei rețele. Anumite zone dintr-o rețea pot avea o densitate mult mai mare decât alte zone ale unei rețele (ceea ce duce la fenomenul de grupare). Este recomandabil să acordați atenție modului în care nodurile formează conexiuni între ele, astfel încât să puteți proiecta rețeaua pentru a promova o densitate mai mare.

Cu ajutorul densităților, căutați “centrul fierbinte” al rețelei – adică sub-rețeaua cea mai densă, cea care are cea mai mare parte de activitate – și concentrați-vă pe activarea prin inter-conectare a altor utilizatori  pentru a se comporta mai mult ca acel grup. Activitatea lor va atrage alte noduri care vor fi inspirate de activitatea grupului “fierbinte” și va radia spre exterior de acolo mult mai repede decât ai crede datorită efectului de rețea.

Una dintre cele mai fructuoase linii de cercetare în studiul rețelelor sociale, și una dintre cele mai mari experiențe dezvoltate la nivel de Network Marketing, este cea care se ocupă cu evaluarea impactului educațional. Una dintre principalele preocupări este de măsurare și evaluare a gradului de eficacitate a învățării prin intermediul rețelelor sociale. Aceste studii de cercetare au condus la evaluarea metodologiilor, a conținutului învățării, a interacțiunilor și a altor elemente care trebuie luate în considerare în orice proces de proiectare și de dezvoltare a unei rețele de Network Marketing digitalizat. Aceste evaluări pot fi făcute tot cu ajutorul studiului densității și a efectelor de rețea.

 Toate acestea ne fac să căutăm oameni care visează măreț și poartă în ei dorința de a se ridica deasupra obișnuitului, a ordinarului, a normalului. Persoane dispuse să-și construiască rețele puternice și sănătoase în mod științific. Dacă ești un astfel de om, dă-ne de știre. S-ar putea să avem ecosistemul potrivit pentru misiunea, viziunea, întrebările și visurile tale!…

Dacă aveți vreo sugestie,  sau doar vreți să vorbim, aștept comentarii sau mesaje. Chiar m-aș bucura să știu că cineva a urmărit postarea și a înțeles mesajul … sau, și mai bine, că am putut fi de folos.

Mult succes și să auzim numai de bine.

In fiecare zi investesti

In fiecare zi investești.

Nu tu ești norocos că ai acest loc de muncă, el este norocos să te aibă. În fiecare zi, investești un pic din tine în activitatea pe care o faci și una dintre cele mai importante alegeri pentru tine este în ce merita sa faci aceasta investiție.
Slujba, proiectul, afacerea la care lucrezi … merită?
Șeful, patronul, firma în care lucrezi … merită?
Înveți ceva în timp ce muncești?

Investiția în locul nepotrivit pentru o săptămână sau o lună nu va distruge. Dar a investi ani sau zeci de ani, contribuind la ceva de care nu vă pasă și nu vă interesează, sau lucrând cu cineva sau pentru cineva căruia nu-i pasă de tine… poate avea efecte nefaste.
Puteți și meritați mult mai mult…

Căutați pana găsiți soluții noi care să se potrivească aspirațiilor dumneavoastră.

Pentru detalii în vederea unei colaborări scrieți-mi pe adresa arnetbww@gmail.ro
Succes și să auzim numai de bine!

New Image001

Efectul de Retea este resursa cheie pentru Network Marketing – partea a II-a

Efectul de Rețea este resursa cheie pentru Network Marketing – partea a II-a

Să începem discuția cu masa critică.

Numărul de utilizatori necesari pentru ca efecte semnificative de rețea să apară se numește masa critică. Pentru atingerea acestei mase critice, este necesar, de regulă, un efort susținut, focalizat,  pentru o anumită perioadă de timp. Inițial, orice bun sau serviciu care utilizează efectul de rețea câștigă tracțiune și atrage mulți utilizatori.  După atingerea masei critice, bunul sau serviciul atrage mulți utilizatori noi, deoarece rețeaua oferă utilitate sau beneficii pentru consumator.

Pe de altă parte, dacă prea multe persoane folosesc un bun sau un serviciu, poate apărea fenomenul de congestie. Congestia este un efect negativ de rețea. Prea mulți utilizatori din același serviciu de rețea pot încetini viteza rețelei, reducând beneficiul pentru utilizatori. Cei care au obținut efect de rețea trebuie să se asigure că au capacitatea de a face față creșterii. In Network Marketing, asta se realizează cu ajutorul sistemului, prin mentorat și prin educație continuă. Un rol cheie are și compania mamă, care trebuie să asigure fluxul de produse și servicii de calitate, la un preț corect, dar și un ecosistem bazat pe educație și valori.

Internetul este un exemplu notabil și ușor de înțeles al efectului de rețea. Inițial, au existat puțini utilizatori pe Internet, deoarece a fost de mică valoare pentru oricine în afara armatei și al oamenilor de știință.

Cu toate acestea, pe măsură ce mai mulți utilizatori au obținut acces la Internet, aceștia au produs mai mult conținut, informații și servicii. Dezvoltarea și îmbunătățirea site-urilor web a atras mai mulți utilizatori să se conecteze și să facă afaceri unii cu alții. Pe măsură ce Internetul a înregistrat creșteri ale traficului, acesta a oferit mai multă valoare, ceea ce a dus la un efect de rețea.

  • Astfel, efectul de rețea datorat numărului crescut de persoane sau participanți au îmbunătățit valoarea Internetului.
  • Apoi, foarte multe site-uri de e-comerț au beneficiat de efectul de rețea și au crescut în popularitate prin accesarea rețelelor online și astfel atrăgând consumatori la produsele lor.
  • Unele companii nu pot atinge masa critică – adică numărul de utilizatori necesari pentru ca efectul de rețea să apară – chiar și având acces la rețele online și offline. Nu pot atinge masa critică fie pentru că nu știu ce să facă, fie le e teamă de provocările legate de congestie, fie nu fac efortul focalizat necesar pentru atingerea masei critice, încercând să obțină masa critică printr-un efort disipat in timp.
  • Congestia, care este un efect negativ de rețea prin care prea mulți utilizatori pot încetini o rețea, reducând utilitatea și frustrând membrii rețelei. De exemplu, prea mulți participanți la trafic pe stradă. Puteți vedea acest efect și pe internet în anumite momente, când din cauza traficului foarte mare, internetul merge foarte încet, sau chiar nu mai merge. Sau, in telefonie, probabil că mulți ați observat că atunci când sunteți într-o aglomerație mare de oameni, s-ar putea să nu puteți utiliza telefonul.

Efectul de rețea poate duce la o experiență îmbunătățită pe măsură ce participă mai multe persoane, dar poate încuraja, de asemenea, atragerea de noi participanți care caută să beneficieze de avantajele de rețea.

Efectele de rețea pot fi găsite în întreaga social media. De exemplu, pe măsură ce mai mulți utilizatori postează conținut pe Twitter, Facebook, YouTube, Linkedin și Instagram, cu atât platforma devine mai utilă publicului. Efectul de rețea a creat rate de creștere exponențiale pentru aceste platforme de rețele. Si pentru aceste rețele sociale, au fost momente de congestie pe care le-au rezolvat introducând diferite metode de filtrare. Multe alte rețele sociale au dispărut, deși la un moment dat păreau de succes, exact pentru că nu au găsit metode eficiente de rezolvare a  conflictelor generate de creșterea rapidă prin efectul de rețea.

Apar efecte de rețea și la persoane care se alătură platformelor de social media și reușesc să utilizeze facilitățile acestora pentru a-și forma sub-rețele structurate pe anumite interese și valori, și care încearcă astfel să atingă masa critică necesară creșterii semi-automate prin efectul de rețea.

Totodată, pe măsură ce mai mulți utilizatori se alătură și participă, companiile care doresc să își promoveze produsele și serviciile se grăbesc să se alăture acestor site-uri pentru a valorifica tendința. Fac asta fie prin publicitate plătită direct rețelelor de social media, fie apelând la cei care au sub-rețele mari (influenceri). Ca urmare, site-urile evoluează și sunt în măsură să ofere mai multe servicii pentru consumator.

Efectul de Externalitate în rețea

Deși similare, între efectele de rețea și externalitățile de rețea sunt diferențe semnificative.  Externalitatea rețelei este un termen economic care descrie modul în care cererea pentru un produs sau serviciu depinde de cererea altor persoane din afara rețelei care cumpără acel produs. Cu alte cuvinte, modelele de cumpărare ale consumatorilor sunt influențate de achiziționarea unui produs de către alții.

De exemplu, dacă vedeți o mulțime de mașini în parcarea unui restaurant, puteți presupune că restaurantul are mâncare bună.

Externalitățile pozitive ale rețelei pot duce la un efect de rețea. De exemplu, dacă mulți dintre prietenii tăi sunt pe Facebook, te poți alătura în speranța de a te conecta cu ei, ceea ce reprezintă o externalitate pozitivă. Dacă după ce vă alăturați, vă brand-uiți corect, postați conținut de calitate, creați o rețea bazată pe comunicare, iar acest lucru duce la faptul că mulți oameni se bucură de experiență, asta va stimula implicarea, creând un efect de rețea.

Există și externalități negative artificial construite de concurență, care încearcă să dea impresia unei opinii nefavorabile importante bazându-se pe influenceri.

Efectul de rețea a jucat și joacă, de asemenea, un rol cheie în avansul Network Marketingului din acest moment. Unele dintre companiile din acest domeniu au evoluat și au crescut prin digitalizare și prin sprijinul oferit partenerilor pentru a utiliza aceste noi oportunități oferite de Internet, de social-media și de efectul de rețea. Astfel, au apărut noi parteneri și clienți, care s-au înscris și și-au extins acoperirea în teritoriu.

Pe măsură ce sunt tot mai mulți parteneri, atât companiile, dar și partenerii au câștigat valoare de piață. Utilizarea efectelor de rețea, a dus, în acest moment, la intrarea în al cincilea val de creștere al domeniului. Desigur, sunt și companii, rețele și parteneri din Network Marketing care nu au înțeles încă importanța acestor efecte, și care fie vor stagna (asta în cazul fericit), fie vor începe să scadă în valoare, fie chiar vor dispărea.

Dacă priviți evoluția ultimilor ani, veți observa cu ușurință că unele dintre cele mai importante companii, cu cea mai rapidă creștere, și-au obținut succesul datorită efectelor de rețea. 

Tehnologia, automatizarea, accesul la informație și conectivitate conduc la schimbările fundamentale pe care le trăim. Modul în care producem valoare și așteptările noastre cu privire la creștere s-au schimbat radical. Companiile de succes din era industrială nu au fost concepute pentru a produce o soluție pentru un client, ci pentru mase, pentru a reduce costurile de producție și distribuție și pentru a împinge mesajele de marketing pentru vânzări. Cu alte cuvinte, să realizeze economii pe scară largă cu orice preț.

În schimb, agregatoarele sau platformele conectează și împuternicesc entitățile din ecosistemul lor de referință într-un spațiu special conceput pentru interacțiune, interconectare și schimburi de valori. Agregatorii, pe măsură ce cresc dimensiunea rețelei, devin din ce în ce mai atractivi și mai valoroși pentru participanți. Un factor cheie al acestei creșteri a valorii percepute, depinde de creșterea (odată cu dimensiunea rețelei) posibilității pentru noii intrați pentru a-și găsi nișa corectă care corespunde nevoilor lor.

Care este diferența dintre efectele de rețea și viralitate? 

Oare pot fi sigur că creșterea datorată strategiei mele de pornire sau ecosistemul țesut cu efort este într-adevăr un rezultat al efectelor de rețea și nu este doar un moft tranzitoriu? Pot recunoaște dacă am Efect de Rețea sau doar de viralitate? În esență cam acestea sunt diferențele dintre efectele de rețea și viralitate:

  • efectele de rețea sunt despre retenție, structură și valoare în timp ce creșterea virală este doar despre viteza de adoptare;
  • datorită efectelor de rețea, rețeaua, produsele și serviciile devin mai valoroase pe măsură ce mai mulți oameni le folosesc, în timp ce creșterea virală nu face neapărat produsul sau serviciul mai valoros;
  • în efectele de rețea, cu cât rețeaua creste vom vedea din partea partenerilor un angajament mai mare și mai de calitate, vom vedea creșterea valorii utilizatorilor și creșterea duratei de viață a clienților, în timp ce creșterea virală nu duce la creșterea valorii sau la creșterea duratei de viață a clientului;
  • pe măsură ce rețeaua se echilibrează, efectele de rețea produc creșteri din ce în ce mai mari și mai sănătoase. Pentru viralitate există o limită și anumite produse sau servicii tind să-și piardă atractivitatea după o perioadă de succes.

Teoria sistemelor complexe, așa cum sunt și sistemele de e-Network Marketing trebuie să fie cuplată cu teoria rețelelor pentru a obține o înțelegere mai cuprinzătoare a paradigmelor subiacente care guvernează rezultatele și morfologia sistemelor emergente. Pentru a înțelege conceptul de efect de rețea care este utilizat în mod obișnuit pentru a înțelege economia platformelor sau valoarea ecosistemelor datorită externalizărilor pozitive ale rețelei, trebuie să facem câțiva pași înapoi și să vorbim puțin de teoria rețelelor. Această înțelegere nu numai că ne va ajuta să înțelegem complexitatea și proprietățile sale emergente, dar ne va informa și cu privire la impactul acestor cunoștințe asupra modului în care efectele de rețea pot fi modelate pentru a avea un impact cât mai mare asupra rezultatelor dorite.

Există parametrii de prim ordin care trebuie luați în calcul pentru a evalua o rețea. În primul rând sunt parametrii care se referă la conectivitatea în interiorul rețelei și între diferitele sisteme ale rețelei. Totodată, înțelegerea componentelor care leagă sistemul este de mare ajutor. Înțelegerea teoriei rețelelor este un bloc de bază pentru înțelegerea sistemelor emergente.

Rețelele funcționează spațial iar geometria rețelei se numește topologie de rețea.

Desigur, rețelele sunt supuse și unor constrângeri (resurse fizice, constrângeri de guvernanță, constrângeri temporale, capacitatea canalelor de comunicare, absorbția și difuzarea informațiilor, constrângeri de distribuție etc.) care ar putea fi interne (provenite de la sistem) sau externe (provenite din mediul în care operează rețeaua).

Există o componentă inerentă cu impact important non-linear în rețele, conexiunile. Pe măsură ce nodurile cresc liniar, conexiunile vor crește exponențial, dar pot fi și ele supuse constrângerilor. Constrângerile pot defini modul în care structura rețelei se poate transforma și modul în care informațiile și semnalele pot fi procesate diferit.

O rețea se compune din patru părți:

  1. noduri care reprezintă un element în rețea (partenerii),
  2. relația dintre nodurile pe care le numim legături sau conexiuni (link-uri),
  3. direcționalitate care se referă la modul în care informațiile sunt transmise (poate fi aleatoriu, bidirecțional, sau urmează reguli specifice, sau unidirecționale),
  4. canale care se referă la lățimea de bandă care transportă informații.

Conceptul central al teoriei rețelei se învârte astfel în jurul nodurilor, a conectivității dintre noduri și a modului în care are loc componenta neliniară, conexiunile. Un nod poate avea mai multe sau mai puține conexiuni cu alte noduri și asta poate defini  importanța nodului. În plus, scopul rețelelor este de a transmite informații în modul cel mai eficient posibil, care este fie calea cea mai scurtă între două noduri care trebuie să lucreze împreună pentru a atinge un scop sau cel mai mic număr de salturi prin legături pe care informațiile trebuie să le negocieze între nodurile din rețea.

Studiul rețelei permite înțelegerea valorii rețelei și a puterii de transfer de care este capabilă rețeaua. Nodurile sunt elementele atomice din rețea. Se presupune că gradul său de semnificație este legat de un număr mai mare de conexiuni. Există și alți factori care sunt considerați importanți: cât de apropiate sunt nodurile unul față de celălalt, poate unele noduri au autoritate sau influență remarcabilă asupra altora, sunt noduri poziționate pentru a fi un conector privilegiat între alte noduri și cât de capabile sunt nodurile în absorbția, procesarea și difuzarea informațiilor.

Cât de dificil este ca nodurile din rețea să facă conexiuni? Teoria ne spune că, în cazul în care densitatea rețelei este crescută, atunci vom crea o tendință de creștere a potențialului de conectivitate sporită. Așadar, pentru o conectivitate sporită o soluție este creșterea densității.

Dar despre densitate și cum se calculează în postarea următoare.

Despre toate acestea și multe altele vom discuta în postările care vor urma pe această temă, dar la care vor avea acces doar partenerii noștri.

NETWORK MARKETING  ilustrează procesul fabricării bunăstării care este în același timp un proces de desăvârșire lăuntrică, un pelerinaj în propriul tău EU care este absolut necesar din când în când.

Căutăm oameni care visează măreț și poartă în ei dorința de a se ridica deasupra obișnuitului, a ordinarului, a normalului. Dacă ești un astfel de om, dă-ne de știre. S-ar putea să avem ecosistemul potrivit pentru visurile tale!…

Dacă aveți vreo sugestie,  sau doar vreți să vorbim, aștept comentarii sau mesaje. Chiar m-aș bucura să știu că cineva a urmărit postarea și a înțeles mesajul … sau, și mai bine, că am putut fi de folos.

Mult succes și să auzim numai de bine.

Cultura cooperarii

Producţia open-source ne-a arătat că software-ul de clasă mondială, gen Linux sau Mozilla, poate fi creat şi fără structura birocratică a unei firme şi fără stimulentele pieţei,  aşa cum le cunoaştem.  Google se îmbogăţeşte pe sine îmbogăţind mii de blogeri prin AdSense. Amazon şi-a deschis interfaţa de programare a aplicaţiilor spre peste 60.000 de dezvoltatori şi nenumărate magazine tip Amazon.  Aceste companii îi îmbogăţesc pe alţii nu din altruism, ci drept cale de a se îmbogăţi pe sine.  Ebay a rezolvat dilema prizonierului şi a creat o piaţă unde nimic nu ar fi existat,  creând un mecanism de feedback care transformă jocul dilemei prizonierilor într-un joc al asigurării.

În loc de “niciunul nu poate avea încredere în celălalt”,  trebuie să facem mişcări sub-optimale,  și să îl înlocuim cu măcar “dovedeşte-mi că eşti demn de încredere şi voi coopera”.  Wikipedia a folosit mii de voluntari pentru a crea o enciclopedie gratuită cu un milion şi jumătate de articole în 200 de limbi în doar câțiva ani.

Milioane de oameni contribuie cu propriile computere când nu le folosesc pentru a se conecta unii cu alţii prin Internet în “colective de super-computere” care ajută la rezolvarea problemei plierii proteinelor de către cercetătorii în medicină. E vorba de programul “Folding at Home” de la Stanford. Să descifrezi coduri.  Să cauţi viaţă în spaţiu.

Nu cred că știm încă suficient despre mecanismele si beneficiile cooperării. Nu cred că am început măcar să descoperim care sunt principiile de bază. Dar cred că putem începe să ne gândim la ele.  Dar gândiţi-vă la interesul propriu. Toate astea țin de interesul propriu, care se adună la ceva. În El Salvador, ambele părţi care s-au retras din războiul civil au făcut mişcări despre care s-a dovedit că reflectă strategia dilemei prizonierului.

In toata lumea, sunt oameni care au organizat singuri proteste politice și campanii de mobilizare la vot folosind dispozitive mobile şi SMS-uri. Este posibil un proiect  global al cooperării? Un studiu trans-disciplinar al cooperării? Cred că rezultatul ar fi foarte important și ar putea duce la conștientizarea unei noi realități.  Cred că trebuie să începem să dezvoltăm hărţi ale acestui teritoriu, astfel încât,  să putem vorbi de asta trans-disciplinar.  Şi nu spun că faptul de a înţelege cooperarea ne va face neapărat mai buni ca oameni. Uneori oamenii cooperează pentru a face lucruri rele. Dar o să vă reamintesc că acum câteva sute de ani, oamenii îi vedeau pe cei dragi murind de boli despre care credeau că ar fi fost provocate de păcate, de străini sau de spirite diabolice.

Descartes a spus că avem nevoie de un mod cu totul nou de a gândi. Când metoda științifică a oferit acest nou mod de gândire şi biologia a arătat că bolile erau provocate de microorganisme, suferinţele au fost uşurate.  Ce forme de suferinţă ar putea fi uşurate, ce forme de bogăţie ar putea fi create dacă am şti un pic mai multe despre cooperare?  Nu cred că această postare se va materializa automat.  E nevoie de efort.   Așa că vă invit să meditați daca nu cumva ar fi mutual  benefic  să mă ajutați  să dezvolt  proiectul cooperării cu baza  în Network Marketingul Digitalizat,  sau să porniți un proiect propriu, care să implice  cooperare  semnificativă, orientată în direcția evoluției umane.

L-am pus pe NET in NETwork Marketing și am creat e-NETwork Marketing, un proiect pe internet, accesibil pentru fiecare! Pentru o prezentare completă contactați-mă pe email  arnetbizww@gmail.com