PROSPERITÁTE s. f. Stare prosperă, fericită, înfloritoare a vieții unui individ sau a unei colectivități, a unei întreprinderi, a unei instituții; bunăstare, belșug.

Gândurile despre bani sunt dominante în cultura noastră, iar aceste gânduri pot să fie plăcute sau deranjante. Banii nu vă pot face fericiţi, dar vă pot scăpa de multe lucruri care vă aduc nefericire. Banii vor fi întotdeauna o parte importantă a vieţii voastre, indiferent dacă vă place sau nu. Banii determină, în majoritatea cazurilor, calitatea vieţii voastre, pentru că banii vă permit să fiţi liberi. Puteţi să fiţi nefericiţi din cauza problemelor financiare, sau puteţi să vă folosiţi puterea de Creatori Voluntari pentru a vă rezolva aceste probleme.

Prea mulţi oameni nu fac decât să supravieţuiască ori să se descurce – trăiesc de azi pe mâine şi de la un salariu la altul. Majoritatea adulţilor consideră problema banilor drept principala sursă de stres. Permanenta grijă a banilor este epuizantă. Din moment ce banii pot să ne ruineze sănătatea, să ne afecteze relaţiile personale, cariera şi să ne distrugă fericirea, crearea prosperităţii financiare şi a abundenţei ar trebui să fie în fruntea listei noastre de priorităţi.

Oricine poate deveni bogat. A fi bogat înseamnă să fii mulţumit de starea ta financiară, să nu duci lipsă de nimic, să fii eliberat de probleme financiare presante. Dacă problemele financiare vă afectează şi vă fac rău, vouă şi familiilor voastre, trebuie să faceţi ceva ACUM!

Punctul de plecare pentru managementul stresului şi realizarea stării de pace interioară este să acceptaţi responsabilitatea reacţiilor voastre.

Reacţia voastră, pozitivă sau negativă,  este dată nu de ceea ce vi se întâmplă, ci  de ceea ce credeţi despre ceea ce se întâmplă.  Si aici intervine  decizia voastră, alegerea voastră, responsabilitatea voastră, atitudinea voastra.
De exemplu, doi oameni  blocaţi în trafic  în timp ce merg la
serviciu. Unul dintre ei este impacientat şi nervos, în timp ce celalalt va rămâne calm şi relaxat.

Aveţi aceeaşi situaţie, aceiasi stimuli externi, dar două moduri diferite de a reacţiona.  Reacţia, şi nu situaţia, cauzează apariţia stresului sau nervozitatii.

Aceeaşi persoană poate fi impacientată şi nervoasă dacă este blocată în trafic în timp ce merge luni dimineaţa la serviciu – şi poate fi chiar calmă, dacă se întâmplă aceleaşi lucru miercurea.

Aici este vorba de aceeaşi persoană şi de două reacţii diferite pentru aceeaşi situaţie. Alegerea este făcută întotdeauna de
individul respectiv.

Depinde de fiecare dintre noi cum reactionam, iar acest lucru poate fi educat.