Prosperitatea e la un click distanță

Prosperitatea şi abundenţa sunt cuvinte fără sens dacă nu ai sănătate, pe cineva care să te iubească şi o muncă pe care să o faci cu plăcere.

Pe de altă parte, dacă desfăsori activități în slujbe sau afaceri fără potențial, nesigure și ineficiente financiar, depui eforturi fără rezultate notabile, încrederea în tine se va eroda, aspirațiile ți se vor micșora, pretențiile de la tine și de la ceilalți vor scădea și vei ajunge, inevitabil, ca atât de mulți alții, să te complaci într-o rutină devastatoare atât material cât și spiritual.

Pe de altă parte vei începe să nu mai ai rezultate și aspirații nici în alte domenii ale vieţii tale și apare tentația să-ți cobori standardele și să renunți la visurile tale. Fă-ţi timp să experimentezi lucruri și activități noi, cu potențial de a crea cu adevărat abundența şi vei avea parte de o abundența din ce in ce mai mare, an după an.

Pentru a răspunde provocărilor complexe cu care ne confruntăm cu toții,  va fi nevoie de politici și startegii personale mai ambițioase, împreună cu o mai bună cunoaștere a oportunităților moderne și investiții mai inteligente, care să vizeze transformarea fundamentală a unor sisteme esențiale pentru tine și familia ta, cum ar fi cel al finanțelor, sănătatea și educația.

Vor fi necesare strategii și abordări care să vizeze utilizarea noilor tehnologii, atenuarea presiunilor și evitarea potențialelor efecte negative,  adoptarea unui comportament ecologic, corectarea atitudinilor care te țin pe loc sau te trag în jos, precum și înțelegerea și adaptarea la tendințele globale.

Având și urmând un plan clar prin care, pas cu pas, putem obtine prosperitatea și împlinirea în toate domeniile vieții. Bogăția este starea noastră naturală,  căci universul fizic, în abundenta lui, este de fapt creația unui câmp nelimitat al tuturor posibilităților. Pe baza unor pași simpli și a unor gesturi de zi cu zi,  Cum să obții prosperitatea ne este de mare ajutor să cultivăm acea constiință a bogației de care avem nevoie ca să ne conectăm la acest câmp și să realizăm orice ne dorim în viață.

Pentru ați atinge scopul trebuie să acționezi acum. Este necesar ca acțiunile și investițiile tale să fie și mai ambițioase și mai coerente.

O oprtunitate modernă, simplă și verificată este Affiliate e-Network Marketingul.

Caută să-ți gasești drumul, menirea și legenda.
Atunci și Universul va conspira să reusești.

 

 

Convingerile – instrumente utile pentru succes

Există trei ingrediente fundamentale care trebuie copiate pentru a reproduce cu usurință orice formă de desăvarşire umană.

Sunt trei forme de acţiuni mentale şi fizice care sunt legate direct și determina  calitatea rezultatelor pe care le vei obţine. Incearcă să ți le inchipuiţi ca pe trei uşi care duc la succes.

Prima uşă reprezintă sistemul de convingeri al unei persoane. Ceea ce crede o persoană, ceea ce consideră că este posibil sau imposibil determină intr-o mare măsură ceea ce poate sau nu poate acea persoană.

Pentru a obține succesul într-un anumit domeniu, trebuie să fim în acord cu noi insine și în acord cu ceea ce credem cu devărat. Ca să reușim acest lucru trebuie să ținem seama de sistemele noastre de convingeri și valori. Realizând acest lucru, conflictele interne și stresul se diminueaza sau chiar dispar și putem să devenim foarte buni in domeniul respectiv, și de ce nu, cei mai buni.

Acestea sunt localizate în sistemul limbic și hipotalamus. Ele sprijină sau neagă capacitățile și aptitudinile noastre. Prin aceste sisteme incurajăm sau inhibăm o strategie, un plan de acțiune sau un mod de gândire.  Convingerile noastre sunt puncte de vedere despre noi înșine, despre alții și despre situațiile pe care le considerăm adevărate. Sunt puncte de vedere emoșionale și nu bazate strict pe fapte sau rațiune.

Convingerile noastre funcționează sub forma valorilor, in functie de care luam tot timpul decizii în viașa noastră. Acestea sunt calitățile considerate esențiale pentru felul în care ne conducem activitățile, familia, relațiile, prieteniile, afacerile sau viața.

Henry Ford spunea că  „Dacă crezi că poți, sau crezi că nu poți, ai dreptate în ambele cazuri.”  Este adevărat, într-o oarecare măsură, pentru că atunci când nu crezi că poţi face ceva, trimiţi sistemului tău nervos mesaje clare care limitează sau chiar elimină capacitatea de a obţine acel rezultat.

Pe de altă parte, dacă trimiţi consecvent sistemului tău nervos mesaje pozitive, necontradictorii, congruente care spun că eşti in stare să faci ceva anume, atunci ele iţi stimulează creierul să obţină acele rezultate pe care le doreşti, deschizand astfel posibilitatea de a le genera. Dacă poţi copia (desigur partial, dar pastrand pilonii centrali nealterati) modelul unui sistem de convingeri al unei persoane, ai reuşit să faci primul pas către felul in care procedează acea persoană, generand astfel obţinerea aceluiaşi tip de rezultat.

Convingerile pot fi foarte puternice. Convingerile au un efect mai mare asupra succesului sau eşecului persoanei decât orice tehnică sau oportunitate. Convingerile determină ce  experienţe va avea persoana în viaţa sa. Ele pot fi un accelerator sau o frână.

Conteaza nu atât realitatea, cât convingerea.  Scepticismul, îndoiala, neincrederea, pesimismul, transmit neliniste in mod direct  sistemului nervos,  care astfel este alimentat cu probleme si nu cu stimuli care sa conduca si sa usureze gasirea de solutii.

Convingerile, care pot fi examinate de fiecare în parte şi totodata modificate de fiecare în parte, pot fi instrumente utile în succes, vindecare, realizare, motivare şi descoperire.

Pot oare oamenii să înveţe să–şi gestioneze convingerile? Putem sa controlam sistemul de convingeri relative unui domeniu sau activitati? Gestionarea convingerilor va afecta realitatea lor? Raspunsul la aceste întrebări este un clar si puternic DA!

Trebuie ținut cont și de faptul că lucruri care spunem că sunt adevărate despre un nivel al existenţei, sau pentru o anumită activitate, s-ar putea să nu fie adevărate la alt nivel al existenţei. Lucruri pe care noi le vedem ca fiind adevărate dintr-o anumită perspectivă, s-ar putea să nu fie adevărate din altă perspectivă. Multe dintre dezacordurile şi conflictele din familie, dintre prieteni, din religie, filozofie şi psihologie, nu se datorează a ceea ce este văzut, ci mai degrabă este o nepotrivire a nivelelor sau  perspectivelor de a privi lucrurile.

Practici şi proceduri care transformă vieţi la un nivel al  existenţei pot fi inoperabile sau să nu aiba nici un efect la alt nivel al existenţei. Cunoscând sistemul de referintă al observatorului este esenţial în evaluarea adevărului unei observaţii.

Sistemele de convingeri și valori acționează la nivel inconștient. Fără să ne antrenăm și să ne explicităm propria ierarhie a valorilor ne putem sabota noi înșine fără să ne dăm seama. Fiecare dintre noi are o proprie ierarhie a valorilor deținute, iar această ierarhie este unică pentru fiecare individ.

Sunt trei întrebări cheie pentru a ne putea explicita propriile valori:

  • Ce anume face ca un anumit lucru să fie important pentru mine?
  • Ce anume determină că ceea ce fac să fie important pentru mine?
  • Pentru ce altceva  important  aș fi dispus să renunț la ceva care este deja important pentru mine.

Acum gandiți-vă la un scop pe care vi l-ați stabilit de curând (dacă nu aveți, stabiliți-vă unul acum) și observați de care dintre valorile voastre este legat (pot fi mai multe valori; cu cât mai multe și mai importante, cu atât mai bine).

Constatați și care valori ar putea sau ar trebui  încălcate pentru a vă atinge scopul și dacă sunt mai importante ca cele legate de scop. In acest caz, puteți alege la nivel conștient dacă modificați ierarhia valorilor tale pentru o perioadă limitată de timp (până vă atingeți scopul propus) sau renunțați la acest obiectiv.

Strategia si Tactica

Strategia si Tactica

Arta Razboiului a lui Sun Tzu e OK, dar tot nu m-a facut sa simt ca stiu ce inseamna tactica si strategie cu adevarat, asa ca am apelat la materiale aditionale, studiind principii din sah, teoria jocurilor, teoria matematica a retelelor si altele. Acest articolul vrea sa aduca impreuna ideile principale din materialele studiate, astfel incat sa formeze o fundatie pentru cine vrea sa-si inceapa studiul in acest domeniu.

Nu este suficient să avem tactică, trebuie şi strategie.

Iata cateva definitii care mi-au placut, desi nu sunt definitii in adevaratul sens al cuvantului:
1. “Strategia fara tactica este cea mai inceata ruta spre victorie, insa tactica fara strategie este zgomotul de dinaintea infrangerii”. (Sun Tzu)
2. Strategia este planul general, in timp ce tactica este decizia pe care o poti lua in orice situatie posibila in care te regasesti.
3. Tactica e sa stii ce sa faci atunci cand e ceva de facut, strategia e sa stii ce sa faci cand nu e nimic de facut.
4. Strategia trateaza obiectivele pe termen lung, dintr-o perspectiva abstracta, in timp ce tactica lucreaza cu concretul, preocupandu-se cu gasirea celei mai bune mutari in prezent.
5. Strategia se ocupa cu “ce sa faci?” si “de ce sa faci?”, in timp ce tactica raspunde la “cum sa faci?”.

Strategii incepatori pornesc cu primul pas, in timp ce strategii avansati cu ultimul. Trebuie sa-ti formezi un obiectiv in viitor si sa te intrebi: Care este pasul pe care trebuie sa-l fac inaintea victoriei? Care este penultimul? Care este raspenultimul? Procedezi astfel pana ai ajuns la primul pas, doar asa te asiguri ca primul pas este si cel optim.

Incepatorii se multumesc cu niste obiective abstracte, in timp ce expertii isi formeaza obiective foarte specifice si detaliate.

Incepatorii merg tot timpul cu capul inainte, expertii se intreaba tot timpul “de ce fac ceea ce fac?”

Strategia nu este consecinţa planificării, ci dimpotrivă: este punctul ei de pornire.

strategy-content

Detașare sau angajament

Detașare sau angajament

Profesioniștii dezvoltă detașarea emoțională. Este singura modalitate pentru a prospera în activitate. Detașarea emoțională ne ajută să ne amintim că noi nu suntem munca noastră și nu trebuie să ne confundăm cu ea. Ne ajută și să ne amintim  că feedback-ul este esențial, chiar și cel negativ este util, și în nici un caz nu este un atac.

Angajamentul și dedicația ne permit să continuăm, mai ales atunci când ni se cere să depunem mai mult efort decât ne-am planificat.

Este ușor să le confunzi pe cele două.

A fi detașat nu înseamnă că nu-ți pasă. Pur și simplu înseamnă că te concentrezi pe muncă și pe cei pe care îi slujești, nu pe propria narațiune.

Iar a lucra cu angajament și dedicație vine dintr-o decizie profesională, nu dintr-o criză existențială.

Taxonomia

Taxonomia (numită uneori și taxologie) este  o disciplină științifică care se ocupă cu stabilirea unor legi de clasificare și sistematizare a unor domenii reale, caracterizate printr-o  structură complexă.

Orice testare trebuie sa tina cont de nivelurile taxonomice ale lui Bloom, adică să testeze: memoria, intelegerea, aplicarea, analiza, evaluarea și creativitatea. Desigur bine echilibrate.

În contextul științelor biologice, termenul  de taxonomie  desemnează, o disciplină a clasificărilor speciilor de viețuitoare de pe Pământ.

În internet, clasificarea în acest fel a elementelor de conținut (pagini de internet, posturi pe blog, fotografii, filme etc.) duce la formarea așa-ziselor taxonomii populare sau folksonomii.

Taxonomia Dimensiunilor Bloom și a Obiectivelor

Taxonomia lui Bloom este un set de trei modele ierarhice care sunt folosite pentru a clasifica diferite obiective de învățare în funcție de complexitatea și specificitatea lor. Această clasificare consideră că învățarea se desfășoară pe trei niveluri: cognitiv, afectiv și psihomotor.

Taxonomia lui Bloom își poartă numele de la Benjamin Bloom, pedagog care a prezidat comitetul de educatori care a creat acest sistem de clasificare. În plus, a fost editorul primului volum al manualului numit „Taxonomia Obiectivelor Educaționale: Clasificarea obiectivelor educaționale”.

Bloom Wheel

Mai târziu, în a doua jumătate a secolului XX, au fost publicate mai multe manuale cu privire la diferitele tipuri de obiective educaționale. În 1956, a fost publicată cea legată de scopurile cognitive, iar în 1964 cea care avea de-a face cu obiectivele afective.

Nivelurile taxonomice

6 Creați, 5 Evaluați, 4 Analizați, 3 Aplicați, 2 Înțelegeți, 1 Amintiți-vă

Creatorii acestui sistem de clasificare au considerat că obiectivele de învățare pot fi de trei tipuri: cognitive, afective și psihomotorii. Deși educația tradițională sa referit doar la obiectivele cognitive, cele trei tipuri sunt la fel de importante pentru dezvoltarea corectă a elevilor si studenților.

În cadrul fiecăreia dintre dimensiuni, se stabilesc o serie de niveluri, variind de la cele mai simple la cele mai complexe. Creatorii acestui sistem de clasificare consideră că este necesar să treacă prin fiecare dintre ele pentru a ajunge la cele mai complicate.

Dimensiunea cognitivă

De la apariția taxonomiei Bloom, domeniile s-au schimbat ușor, mai ales după revizuirea din 2001 a acestui sistem de clasificare. În prezent, nivelurile dimensiunii cognitive sunt următoarele: amintiți-vă, înțelegeți, aplicați, analizați, evaluați și creați.

Memoria

Primul nivel, memoria, implică posibilitatea de a stoca diferite tipuri de informații în memorie: fapte, concepte de bază, idei … În acest prim nivel nu este necesar să înțelegem ce înseamnă aceste idei, ci doar să le amintim.

Nivelul de memorie, prin urmare, este cel mai ușor de realizat și de multe ori este singurul care se realizează în cadrul setărilor educaționale tradiționale.

Înțelegerea

Cel de-al doilea nivel, înțelegere, implică nu numai amintirea informațiilor, ci și înțelegerea semnificației lor. Acest lucru se realizează prin organizarea, compararea și interpretarea ideilor memorate.

Aplicarea

Al treilea nivel, aplicația, constă în utilizarea cunoștințelor memorate și înțelese pentru rezolvarea problemelor. În acest fel, studentii ar trebui să fie capabili să extrapoleze ceea ce au învățat în situații noi pe care nu le-au întâlnit înainte.

Adesea, aplicarea ideilor învățate întărește memorarea și înțelegerea la rândul său.

Analiza

Nivelul al patrulea este analiza. Acest nivel al învățării cognitive implică examinarea informațiilor învățate, găsirea de relații între componentele sale și posibilitatea de a face deducții, predicții și deduceri.

În general, pot fi analizate trei componente ale informațiilor: elementele, organizarea acestora și relația dintre ele.

Evaluarea

Nivelul 5 al noii taxonomii a lui Bloom este evaluarea. Aceasta constă în capacitatea de a face judecăți cu privire la idei și valabilitatea acestora, precum și metoda urmată pentru a le atinge. Evaluarea se poate face pe baza dovezilor interne sau a criteriilor externe, cum ar fi gusturile personale.

Noi cunoștințe

În sfârșit, al șaselea nivel al dimensiunii cognitive a învățării este crearea de noi cunoștințe. În general, este vorba despre reorganizarea ideilor existente în noi moduri, astfel încât să se genereze soluții alternative la o problemă și să se propună noi teorii.

Înainte de revizuirea din 2001 a modelului lui Bloom, această ultimă categorie nu era creație ci sinteza cunoașterii.

Dimensiunea afectivă

Dimensiunea afectivă include toate acele cunoștințe care servesc la înțelegerea propriilor sentimente și a celor ale altora. De asemenea, are de-a face cu abilități cum ar fi empatia, gestionarea emoțională și comunicarea sentimentelor.

Conform clasificării taxonomiei Bloom, există cinci nivele în domeniul afectiv, variind de la cele mai simple până la cele mai complexe: recepția, răspunsul, evaluarea, organizarea și caracterizarea.

Recepția

La recepție, primul nivel și cel mai simplu dintre toate, studentul trebuie să acorde atenție într-un mod pasiv.

Folosind memoria sa, el este capabil să recunoască componenta emoțională a unei interacțiuni. Deși este cel mai simplu nivel, fără ca ceilalți să nu poată.

Răspunsul

În răspunsul celui de-al doilea nivel, elevul acționează după ce a recunoscut componenta emoțională a situației.Dacă este dat corect, acest nivel al învățării afective poate îmbunătăți predispoziția elevului de a învăța sau de a motiva.

Evaluarea

Cel de-al treilea nivel, evaluarea, este că ucenicul dă o valoare specifică unui obiect, unei informații sau unui fenomen. Această valoare poate varia de la simpla acceptare a faptului la un angajament mai puternic. Evaluarea se bazează pe internalizarea unei serii de valori specifice.

Organizarea

Nivelul 4 este organizația. Când ajunge la ea, ucenicul poate organiza diferite valori, informații și idei și le poate găzdui în cadrul propriilor scheme de gândire. Elevul compară propriile valori și este capabil să stabilească o ierarhie între ele.

Caracterizarea

În ultimul nivel, caracterizarea, studentul este capabil să-și creeze propriul sistem de valori care îi ghidează comportamentul din acel moment. Când atinge acest nivel, ucenicul prezintă un comportament consistent, previzibil și total individual, bazat pe valorile pe care le-a dobândit.

Dimensiunea psihomotorie

Dimensiunea psihomotorie are de a face cu capacitatea de a utiliza correct fizic un instrument. De aceea, obiectivele psihomotorii au, de obicei, de a face cu învățarea unor noi comportamente sau abilități.

Deși în clasificarea originală a Bloom, subcategoriile pentru domeniul psihomotor nu au fost create niciodată, alți educatori și-au preluat și și-au dezvoltat propria clasificare.

Cea mai folosită este aceea a lui Simpson, care împarte învățarea psihomotorie în următoarele nivele: percepție, dispunere, răspuns ghidat, mecanism, răspuns complex, adaptare și creație.

Percepția

Primul nivel, percepția, implică capacitatea de a folosi informații din mediul înconjurător pentru a ghida activitatea fizică. În funcție de stimulii detectați de student, el poate alege cel mai bun mod de acțiune pentru fiecare moment.

Dispoziția

Al doilea nivel, dispoziția, are de a face cu răspunsul predeterminat pe care ucenicul îl va avea înainte de fiecare tip de stimul. Când se dă o situație suficientă, elevul va avea o dispoziție de a oferi un anumit răspuns mental, fizic și emoțional.

Ghid de răspuns

Răspunsul ghidat, cel de-al treilea nivel, implică practicarea de abilități complexe prin imitație și încercare și eroare. Acest nivel este esențial pentru a dobândi măiestrie într-o nouă abilitate.

Automatismele

Automatismele, al patrulea nivel, este punctul intermediar în procesul de dobândire a unor îndemânări complexe. Răspunsurile învățate au devenit obișnuite, iar mișcările se pot face cu un anumit grad de încredere și succes.

Răspuns complex

Următorul nivel, răspunsul complex, este punctul în care o nouă calificare a fost stăpânită. Mișcările și acțiunile pot fi efectuate rapid, fără a necesita o atenție conștientă și de succes.

Adaptarea

Adaptarea, penultimul nivel, constă în capacitatea cursantului de a modifica răspunsurile învățate pentru a le adapta la nevoile lor individuale.

Creativitatea

În cele din urmă, creația constă în dezvoltarea de noi modele, mișcări si acțiuni pentru a se adapta noilor situații pentru care abilitățile învățate nu sunt suficiente.

Emisfera dreapta a creierului

Creierul este alcatuit din arhicortex si cele doua emisfere cerebrale, stanga si dreapta, corespunzator ratiunii si sentimentelor, construite pentru a lucra impreuna. Emisfera stanga controleaza partea dreapta a corpului si invers, cea dreapta controleaza partea stanga.

De regula, femeile folosesc mai mult emisfera dreapta, iar barbatii pe cea stanga. In situatia in care este utilizata excesiv doar una dintre cele doua emisfere cerebrale se poate produce insa un dezechilibru energetic.

De aceea, este bine ca ambele emisfere sa fie antrenate astfel incat sa functioneze impreuna in mod armonios. Oamenii de stiinta sustin ca cel mult 10% din capacitatea creierului uman este folosita.

Diferenta dintre cele doua emisfere

Neurologii au subliniat ca emisferele cerebrale au functii diferite, dar se completeaza reciproc. Emisfera dreapta controleaza partea stanga si emisfera stanga controleaza partea dreapta a corpului.

Emisfera noastră dreaptă este dedicată momentului prezent.  Totul este „aici și acum”.  Emisfera noastră dreaptă gândește în imagini  și are un mod de a învăța  kinestezic prin mișcarea corpurilor noastre. Informația,  sub  formă de energie, izvorăște simultan prin toate sistemele noastre senzoriale  și apoi explodează în acest imens colaj despre cum arată momentul prezent, despre cum miroase prezentul și ce gust are,  cum îl simțim și cum sună el.

Emisfera dreapta se ocupă de afectivitate

• se ocupa de abilitatile spatiale, recunoasterea faciala si procesarea muzicii;

• manageriaza intelegerea imaginilor vizuale;

• este responsabila de creativitate;

• administreaza emotivitatea si afectivitatea;

• transforma imaginile in reprezentari mentale;

• stimuleaza imaginatia;

• coordoneaza cele cinci simturi spirituale;

• gestioneaza simturile artistice;

• lucreaza cu perceptii, reprezentari;

• pastreaza experientele acumulate in lumea imaginativa;

• confera fantezie si creativitate.

Suntem  ființe de energie conectate  la energia care ne  înconjoară prin conștiința emisferelor noastre  drepte.  Suntem ființe de energie, conectați unul la celălalt prin conștiința emisferelor noastre drepte,  formând o singură familie: umanitatea.

Si aici,  acum,  in emisfera dreapta suntem frați și surori pe această planetă aflându-ne aici pentru a face lumea un loc mai bun. Și în acest moment suntem perfecți,  suntem compleți și frumoși.

creier

 

Ţinteşte cât mai sus

Ţinteşte cât mai sus. De ce să te târasti când ai putea să zbori?! Ai grijă să-ţi foloseşti la maximum capacităţile în expresia lor cea mai înaltă.  Fă-ţi viaţa fericită.  Cu cât ai mai muItă încredere în tine însuţi, cu atât îţi va veni mai uşor să-ţi împlineşti visele.

Încrederea în sine nu este deloc acelaşi lucru cu îngâmfarea. Un îngâmfat se laudă cu realizarile lui într-un fel care te face să te întrebi cum de îşi mai încape în piele, dar, în realitate, persoana rspectiva  este nesigura de sine  însuşi  si nu este în  stare să recunoască succesele altora.

In schimb, o persoană sigură de sine nu are nici un motiv să bagatelizeze meritele celorlalţi;  dimpotrivă, îi face plăcere să-i vadă reuşind, fiind convins că şi el, la rândul său, îşi are partea sa de glorie.

Invidia şi gelozia devin inutile din clipa când începi să crezi cu adevarat în tine însuţi.

La peste 15% inflație ai două variante:
– Iți cobori standardele și stilul de viață,
– îți crești veniturile.

Impreună cu noi, îți poți crește atât veniturile, dar și standardele,
într-un proiect accesibil de AFILIERE!

Eşti o persoană dinamică, energică, eşti atras de Internet, social media?  ŢINTEŞTE SUS, FII CEL MAI BUN!  Acum este momentul! Alege o carieră  în Affiliate e-Network Marketing!

Pentru informații folosiți
arnetbww@gmail.com

DSC_3979

Convingerile de azi determina ce vom fi maine

Convingerile de azi determină ce vom fi mâine

Convingerile noastre în legătură cu ceea ce suntem și ceea ce putem fi determină ceea ce vom fi. Dacă noi credem în magie, vom trăi o viată magică. Dacă noi credem că viața noastră este delimitată de niște granițe înguste, dintr-o dată acele granițe vor deveni reale. Dacă credem că vom reuși, că vom avea succes, așa va fi. Dacă noi credem că nu putem realiza sau face ceva, așa va fi. Ceea ce credem noi că este adevărat, ceea ce credem noi că este posibil devine adevărat și posibil.

Multi oameni au potențialul, abilitățile necesare și sunt chiar pasionați, dar din cauza convingerilor lor limitative în legătură cu cine sunt și ce pot face, niciodată nu găsesc puterea să treacă la fapte care le-ar putea face visurile să devină realitate. Oamenii care reușesc în viată știu ce vor și cred cu adevărat că pot obține ceea ce vor.

De obicei ne gândim la convingeri ca la niște crezuri sau doctrine, și asta sunt multe dintre ele. Dar, în sensul cel mai elementar, o convingere este orice principiu călăuzitor, orice credință religioasă sau pasiune care poate da un sens vieții. Ne stau la dispoziție nenumărați stimuli. Convingerile, credințele sunt niște filtre organizate, prestabilite, pentru modul cum percepem lumea, evenimentele, tot ceea ce ne înconjoară. Convingerile sunt ca niște comandanți ai creierului. Atunci când credem cu tărie că ceva este adevărat, este ca și când am da o comandă creierului nostru în legătură cu felul în care își reprezintă ceea ce se întâmplă.

Încrederea există în noi, însă este sarcina fiecăruia să o scoată la suprafață.  Dacă zici: cred că o să reușesc dar să văd dacă…  asta nu este încredere, este deja îndoială și nu numai că nu te ajută la nimic, ba chiar te încurcă .

Nu există situație pe lumea asta în care să intri și să nu poți să ieși dacă tu crezi cu adevărat.  Orice lucru rău ți s-ar întâmpla, atâta timp cât ești încă viu,  înseamnă că ai puterea să îl întorci în favoarea ta, dar trebuie să crezi asta cu fiecare bucățică din tine. 

Pentru a-ți mări încrederea în forțele proprii este necesar să te cunoști cat mai bine pe tine însuți

9

Democratia economica

OLIGARHÍE, oligarhii, s. f. 1. Formă de conducere a statului, în care puterea politică și economică este deținută de un număr restrâns de persoane. ♦ Grup de persoane care exercită puterea într-o astfel de formă de guvernământ. 2. (În sintagma) Oligarhie financiară = grup restrâns de mari posesori ai capitalului financiar, care domină viața economică a unui stat.  – dex

Capacitatea cetatenilor de a lua parte la impartirea veniturilor si bogatiilor statului a jucat un rol crucial in istoria omenirii, iar distribuirea surplusului economic a avut intotdeauna un rol cheie in echilibrul social si politic, iar de aici  vine insasi continutul democratiei economice.

Asta insemnind ca cea mai mare parte a cetatenilor pot lua parte la distribuirea veniturilor statului, avind posibilitatea de-a detine functii oficiale in interiorul statului, iar prin modul de distribuire al comenzilor de stat, li se ofera ocazia de a participa la efectuarea lucrarilor publice,  etc.,  ceea ce reprezinta in cele din urma cel mai inalt grad al democratiei economice.

Daca luam ca exemplu democratia Ateniana, modelul desavirsirii democratiei politice in rindul cetatenilor liberi ai statului era acompaniat de un un proces de largire a democratiei economice. Diferenta caracteristica dintre democratia Ateniana din perioada sa de apogeu, in raport cu alte sisteme sociale prezente in lume incepind din antichitate si pina in ziua de azi, este reprezentata de un efort colectiv constient indreptat in directia largirii si adincirii democratiei politice si intr-un punct esential, in extinderea si consolidarea democratiei economice.

Importanta ce o reprezinta azi experienta democratiei Ateniene nu se rezuma doar la faptul ca, in cazul anumitor conditii preliminare, dezvaluie posibilitatea organizarii si functionarii societatii umane din zilele noastre, pe baza principiilor reprezentate de democratia directa, cea care este singura forma ce poate asigura o democratie adevarata. Importanta sa fundamentala, o reprezinta insa faptul ca ilustraza incompatibilitatea dintre democratia politica si oligarhia economica. 

Un studiu asupra societatii romanesti contemporane, scoate in evidenta una din cauzele fundamentale ale  marilor probleme din Romania. Anume, o democratie politica slaba si o democratie economica inexistenta. Romania traieste deocamdata intr-o democratie oligarhica (chiar salbatica) care nu numai ca o tine pe loc, dar o trage inapoi  si a dus si va duce la mari nemultumiri sociale.

Democraţia are potenţialul de a beneficia mai mult de pe urma noilor

tehnologii decât societatea oligarhică. Democratia este mai eficienta economic decat oligarhia. Democratia are costuri financiare, sociale si de echilibru mult mai mici decat oligarhia. Asta intrucat democraţia permite agenţilor economici să aibă conditii comparativ egale de dezvoltare, iar in aceste epoci de crestere tehnologica extrem de avansata, democratia ofera accesul echilibrat  la  tehnologie ce poate fi implementata antreprenorial, în timp ce oligarhia blochează aceste implementări.

Regimul politic şi distribuţia puterii politice arată dacă o societate este oligarhică sau democrată.  Poate o societate să fie de tip oligarhic chiar dacă menţinerea regimului se face cu costuri ridicate? Se poate, dar cu costuri atat economice dar si sociale uriase.

Grupurile sociale care se îmbogăţesc pe baza unui regim politic vor susţine acel regim şi îşi vor proteja poziţia privilegiată. În sistemul oligarhic, marii  „oameni de afaceri”  deţin deja puterea politică şi manipulează totul cu un singur scop: profitul ridicat.  Aceste profituri ridicate sunt direct proporţionale cu puterea politică,  făcând trecerea de la oligarhie la democraţie dificilă.

Realizarea unei democratii politice reale, dar si distrugerea sistemului oligarhic actual si realizarea democratiei economice sunt esentiale pentru Romania. Restul sunt gogosi electorale. Si gogosile electorale nu tin de foame. Sunt din ipsos.

oligarh1

 

 

Nu sfeterisi! Guvernul nu accepta concurenta.

SFETERISÍ, sfeterisesc, vb. IV. Tranz. (înv. și fam.) A sustrage, a-și însuși ceva prin mijloace incorecte; a șterpeli, a fura. – Din ngr. sfeterízome.  Conform DEX

Politicienii romani au îndatorat  țara ca să poată sfeterisi.  Acum coaliția de guvernământ are un procent așa de mare în parlament, că este liber să oblige cum vrea el poporul să le furnizeze lichiditatea pe care au sfeterisit-o. Așa că au nevoie de bani  la buget. De la cine? De la popor. Metode?  Multe. De la acciza pe benzina, la taxa de drum, la taxa de pod, la noul cod fiscal, la reducerea CASS  si mult prea multe altele.  Cu toate acestea,  politicienii se prefac că n-ar fi ei de vină şi „amendează” pe „marele vinovat”, adică  poporul.

PIB-ul a crescut de trei ori fată de anul 2000 şi de două ori comparativ cu 2004. Din 2009, s-au repatriat miliarde de euro, dar PIB-ul şi masa bănească rămasă fără „acoperire” sunt la fel de mari ca înainte de criză. De ce?  Pentru ca excesul de bani să fie dat Trezoreriei Statului, să se finanțeze cu el deficitul bugetar enorm şi să fie satisfăcuți astfel  „fanarioții”  care conduc  România? Cum se face ca bani din ce în ce mai mulți, ajung din ce în ce mai puțin?  Ar fi două răspunsuri. Sau s-au înmulțit hoții, sau sunt tot ăia, dar sfeterisesc mai mult.

Noile taxe și impozite, noul cod fiscal bagă adânc mâna în buzunarul cetățeanului. Va închide încă multe mici firme, adică va crește șomajul. Va crește sărăcia.

Noile prevederi din cod fiscal sunt un atentat la siguranța națională. Intr-o țară în care peste 80% din populație trăiește de pe o lună pe alta, când dai legi și ordonanțe de urgență care să accentueze sărăcia, doar de dragul de a avea de unde sfeterisi,  nu poate fi trecută cu vederea. Este mult prea grav. Efectele perverse ale acestor creșteri de taxe și impozite, sunt însă ascunse în spatele unor minore relaxări, care deja au devenit pentru guvern un motiv de „mândrie patriotică”. Populația va simți efectele foarte curând.  Pana atunci ni se servesc gogoși electorale.

Desigur, o cauză este și incompetența guvernanților, lipsa lor de viziune, incapacitatea de a prevedea consecințele pe termen mediu și lung. Macroeconomia este grea și necesită multă știință de carte economică. Mediul academic tot trage atenția că nu e bine. Doar că guvernanții nu-i bagă în seamă.

Mă gândesc. Nu ar fi bine,  eventual, să luați o măsură și-n folosul nostru, nu doar al vostru ?

Mă întreb. Cine își va asuma peste doi ani guvernarea asta?  Sau ni se va explica din nou că așa au fost vremurile, nu aveau ce face, că ei s-au sacrificat pentru tărișoară …

Nu sfeterisi! Guvernul nu acceptă concurența.

government-trust

PLUS ULTRA! DUBITO ERGO COGITO, COGITO ERGO SUM. SUM ERGO DEUS EST

error: Content is protected !!